Pe data de 28 martie 2012, la ora 18:30 in Sala de conferinte 502 din Corpul R al Universitatii “A. I. Cuza” din Iasi, domnul Hiroshi Kudo, Prim Secretar si Sef al Departamentului Politic din cadrul Ambasadei Japoniei in Romania va sustine conferinta cu titlul: “Dincolo de marele cutremur din estul Japoniei. Renastere sub semnul spiritualitatii traditionale si al diplomatiei internationale”.

Conferinta va aborda trei mari teme: marele cutremur din estul Japoniei, asa cum mentioneaza si titlul, spiritualitatea japoneza si relatiile bilaterale dintre Japonia si Romania. Intrarea este libera.

Va asteptam!

Asociația româno-japoneză Himawari va fi prezentă la activitatea “Cariere de succes”, din cadrul Evenimentului Național de Carieră JobShop® 2012, unde va susține un mini-workshop de origami în pauza acesteia.

Pentru mai multe detalii și pentru a aplica la activitatea “Cariere de success”, accesati http://jobshop.ro/iasi/2012/

No related posts.

Dragoş-Andrei Preutescu
http://preutescu.wordpress.com/

Cele mai multe poveşti, legende, scrieri vechi afirmă despre samurai că erau foarte buni luptători şi strategi militari de excepţie (de altfel mai toată Asia de Sud-Est a avut cei mai buni strategi militari din lume), că au reuşit prin celebrul Cod Bushido să ofere o formă supremă a luptei şi onoarei. Toate sunt reale, dar samuraii sau clasa conducătoare a samurailor reprezentaţi de Shoguni a fost mai mult decât atât. Moştenirea lăsată de samurai se învaţă (chiar dacă suntem într-o lume foarte modernă şi cosmopolită) şi se vede astăzi în ritmul şi gândirea vieţii economice, sociale şi de ce nu, politice a japonezilor.

În secolul XX şi XXI s-a vorbit şi se vorbeşte foarte mult despre miracolul tehnologic şi economic realizat de societatea japoneză. Multe cărţi au tratat ascensiunea remarcabilă (în mod special după cel de al doilea Război Mondial) a economiei nipone. Fiind atras de remarcabilul concept filosofic realizat de samurai, am pătruns în inima istoriei a unor perioade ce au făcut din Japonia o cultură şi o minunată naţiune ce astăzi atrage tot mai mulţi adepţi.

Cartea scrisă de Kasaya Kazuhiko ne arată mecanismul şi caracterul puterii la samurai. Clasa samurailor a dezvoltat un sistem de proprietate nemaintâlnit în istoria naţiunilor asiatice care le-a permis să prospere şi să câştige în faţa celorlalţi. Toate aceasta au avut la bază tradiţia, codurile etice şi filosofice care nu erau încălcate. Principiul cheie a fost Gospodăria (House holds sau “ie” în japoneză) care definea un sistem (“shugo”, sau „kamakura bakufu – jito”) ce construia un sistem social bazat pe ordini ierarhice şi mai important, pe un sistem de promovare bazat pe talent şi vocaţie.

Lorzii locali (“zaichi ryoshu”) căutau întotdeauna oameni care aveau abilităţi de a răspunde la schimbări (p. 166), iar elementele sau principiile după care se ghidau aceştia erau: “emphasis on talent”, „economic unit”, „the adoption of a system” pentru oamenii talentaţi. Trebuie menţionat că Shogunii au fost cei care au luptat pentru unirea teritoriilor japoneze, dar ei erau organizaţi în mai multe elite de conducere, care se defineau prin diferite poziţii şi puteri atribuite. Tocmai din acest motiv au existat lupte între diferiţi Shoguni, pentru că aveau viziuni contrare asupra organizării statale sau asupra proprietăţii de bunuri. Aşadar existau clanurile (“uji”), care erau unităţi fundamentale ale ordinii sociale (p. 9), erau ligi conduse de oameni din diferite provincii (“ikki”), gospodăria (“ie”), mai erau şi titularii unor provincii provenite de la Împărat („Daimyo”) etc. dar Shogunul era deasupra tuturor carea avea şi încrederea Împăratului (considerat un zeu printre oameni).

Cea mai importantă parte a acestui sistem era “Ie”, care se baza pe câteva principii importante:

• Descendenţa: părinţii trăiau cu familia fiului cel mare care era şi succesorul proprietăţii, sau dacă nu exista un succesor exista un principiu al adoptării (din câte îmi amintesc în cazul domeniului Satsuma s-a petrecut astfel). Acest principiu al adoptării se baza pe o legitimitate politică (p. 22). Tot ce era important era păstrarea statutului, prezervarea acestuia în timp (vedem deci un simţ al onoarei şi mândriei aici).
• Succesiunea lineară
• O autonomie a controlului numiă în carte “corporate nature”
• Independenţă

Totul se baza pe obţinerea veniturilor din agricultură care se calculau în “Koku” (unitate de măsură foarte importantă pentru acele vremuri), ceea ce conferea putere Shogunilor în administrare domeniilor. Mai jos autorul ne prezintă un model pentru felul în care erau împărţite domeniile în funcţie de obţinerea puterii economice.

Primul Shogun recunoscut din istoria Japoniei a fost Minamoto Yorimoto, care a luat puterea statului în 1192. Au apărut în secolele ce au urmat dispute militare între clanurile descendente de la Minamoto şi alte clanuri şi apoi, după unirea tuturor teritoriilor Japoniei apărarea de către invadatori (dar aceste două dimensiuni poartă alte poveşti importante din istoria Japoniei). Dar am făcut această mică introducere pentru a vedea de ce era important crearea unui sistem militar şi apariţia samurailor, cei care îi serveau pe Shoguni şi care aparţineau clasei nobiliare a societăţii vechi japoneze.

Stilul de dezvoltare economic era foarte dezvoltat încă de pe acele vremuri. Următoarea imagine relevă atât de bine forma magnifică a modului în care funcţiona Oficiul Finanţelor.

Perioada care a marcat foarte mult cultura niponă a fost, din punctul meu de vedere cea mai constructivă (pentru că nu au existat războie foarte multe şi s-a creat celebrul Cod Bushido), a fost perioada Togugawa. Perioada Togugawa a fost cea mai lungă din istoria Japoniei (1603-1868 până la apariţia perioadei Meiji, care a destrămat societatea samurailor, ordinea socială şi economică creată de aceştia).

Cartea lui Kasaya Kazuhiko aduce la cunoştinţă câteva din secretele samurailor şi ne arată că toate acestea au urmări şi încă mai persistă în societatea niponă modernă şi post-modernă. Poate pe viitor, o să aduc în discuţie şi o parte din oamenii talentaţi ale acelor vremuri, în special cei care se ocupau cu negocierile, strategiile domeniilor.

No related posts.

De această dată, doritorii pot opta atât pentru cursuri intensive de limba japoneză, cu o frecvenţă de două cursuri pe săptămână, cât şi pentru cursuri normale, cu o frecvenţă de un curs pe săptămână.

Perioada de înscrieri este cuprinsă între 5 şi 18 februarie, iar cursurile vor începe pe data de 20 februarie.

UPDATE!! Inscrierile se prelungesc pana pe 04 Martie 2012.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi linkul http://himawari.ro/cursuri-japoneza/

Vă aşteptăm!

Acest concurs se va desfăşura:

• pe data de: Sâmbătă, 17 martie (10:00 – 15:00)
• la Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti (plan)

Regulamentul concursului:

1. Tema: Ganbarou, minna de!

Subtema/titlul (obligatoriu): se va propune de către participant

2. Participanţi:

• de la instituţiile cu număr de elevi / studenţi de peste 100: cîte 3 participanţi
• de la instituţiile cu număr de elevi / studenţi între 50 şi 100: cîte 2 participanţi
• de la instituţiile cu număr de elevi / studenţi sub 50: cîte 1 participant

NB

- numărul maxim de participanţi de la o singură insituţie este de 3. În plus, dacă la aceeaşi instituţie se organizează cursuri de japoneză şi ca specializare şi ca facultativ / opţional, numărul studenţilor se va calcula separat pentru fiecare tip de curs.

- nu se acceptă înscrieri individuale.

3. Condiţii de participare:

• nu au voie să participe persoane care au stat mai mult de 3 luni în Japonia
• cei care au câştigat premiul I la o categorie nu mai au voie să participe la categoria respectivă
• discursul trebuie să fie scris de către participant.

4. Categorii:

• A: persoane care studiază limba japoneză ca specializare (principală sau secundară) la o instituţie de învăţămînt
• B: persoane care studiază limba japoneză opţional / facultativ la o instituţie

5. Durata discursului: 3 minute

NB:

• între 2 şi 3 minute: OK
• fiecare 30 de secunde sub 2 minute sau peste 3 minute se depunctează cu cîte 5 puncte

6. Întrebările juriului: o întrebare generală adaptată categoriei şi o întrebare referitoare la

conţinutul discursului

NB:

• întrebarea referitoare la conţinut va fi formulată în concordanţă cu nivelul

candidatului, aşa cum rezultă din structurile de gramatică şi din elementele de

vocabular folosite în discurs

7. Interzicerea elementelor teatrale

• a. în principiu, îmbrăcămintea este la latitudinea fiecărui participant, dar trebuie

evitată orice costumaţie extravagantă

• b. în timpul discursului, este interzisă cu desăvîrşire luarea pe scenă a hîrtiei cu

discursul

• c. în timpul discursului, este interzisă cu desăvîrşire folosirea oricăror elemente

ajutătoare (obiecte etc.)

• d. gesturile sau elementele de joc scenic pe care juriul le consideră exagerate pot fi

depunctate

8. Termene limită:

• 13 februarie 2012: predarea formularului de înscriere la Ambasadă
• 2 martie 2012: predarea textului discursului la Ambasadă

După terminarea discursului, cursanţii doritori sa participe la acest concurs sunt rugaţi să îl trimită pe adresa de mail: irina.roibu@himawari.ro.

Discursul trebuie să fie terminat până pe data de de 31 ianuarie 2012, scris în 800-1000 de caractere. Dintre cei doritori să participe vor fi alese două persoane care vor participa din partea Asociaţiei româno-japoneze Himawari la această ediţie a concursului.

Ministerul Afacerilor Externe lansează astăzi, 11 noiembrie 2011, prima parte a „Ghidului de informare pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în statele din Asia”.

Acest nou material de interes public va conţine, pentru început, condiţiile specifice de intrare şi regimul de şedere în Japonia, precum şi informaţii practice cu privire la formalităţile care trebuie îndeplinite de cetăţenii români la intrarea pe teritoriul acestui stat.

MAE reaminteşte că cetăţenii români posesori ai unui paşaport simplu/electronic valabil care doresc să călătorească în Japonia nu au nevoie de viză, pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile într-un interval de 6 luni de la data primei intrări în acest stat.

Trebuie subliniat faptul că acest regim nu se aplică cetăţenilor români care se deplasează în Japonia cu intenţia de a obţine un loc de muncă sau de a exercita o activitate lucrativă, pentru care rămâne în vigoare obligativitatea obţinerii vizei aferente înaintea deplasării. Totodată, posesorii de paşapoarte temporare trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare. Aceste vize vor fi obţinute de la Ambasada Japoniei la Bucureşti.

În perioada următoare, Ministerul Afacerilor Externe va lansa „Ghidul complet de informare pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în statele din Asia”. MAE îşi propune astfel ca, prin intermediul acestui material, să vină în sprijinul cetăţenilor români care doresc să se deplaseze în afara graniţelor ţării, crescând gradul de conştientizare al acestora cu privire la necesitatea respectării legislaţiei locale din  statul de destinaţie.

Materialul „Ghidul de informare pentru cetăţenii care doresc să călătorească în Japonia”va putea fi consultat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), rubrica Sfaturi de călătorie – Ghiduri de călătorie.

Informaţii suplimentare:

„Ghidul de informare pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Asia” va completa astfel materialele informative lansate de MAE de la începutul anului până în prezent, respectiv Pliantul „Asistenţă şi protecţie consulară acordată cetăţenilor români”, „Ghidul privind asistenţa medicală”, „Ghidul de informare privind traficul de persoane”şi varianta actualizată a „Ghidului Serviciilor Consulare”.

MAE reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români ca, înainte de orice deplasare în străinătate, să verifice informaţiile referitoare la condiţiile specifice de intrare şi regimul de şedere din ţara de destinaţie. În acest sens pot fi consultate informaţiile postate pe site-MAE, secţiunea Sfaturi de călătorie, precum şi alte informaţii oficiale furnizate de autorităţile ţării în care doresc să se deplaseze.

www.mae.ro

No related posts.

Asociaţia româno-japoneză Himawari organizează, în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012, cursul „Iniţiere în Ikenobo”.

Cu ocazia cursului veţi putea:

• să cunoaşteţi elementele esenţiale despre morfologia, anatomia şi fiziologia plantelor, utile în realizarea aranjamentelor florale;
• să cunoaşteţi diferite specii de plante şi flori;
• să învăţaţi practici care permit menţinerea florilor tăiate proaspete pentru mai mult timp;
• să ştiţi cum să vă îngrijiţi în mod adecvat plantele de apartament;
• să vă însuşiţi noţiuni specifice esteticii nipone;
• să realizaţi aranjamente ikebana în diferite stiluri;
• să participaţi la organizarea unei expoziţii de ikebana.

Înscrierile pentru acest curs se fac în perioada 15 – 27 Noiembrie 2011, în limita locurilor disponibile (36 de locuri, 3 grupe de cursanţi). Taxa de participare este de 70 de lei/pe lună. Confirmarea înscrierii se realizează prin achitarea taxei aferente primei luni de curs.

Pentru înscrieri şi informaţii adiţionale, vă rugăm contactaţi:
Sensei Ikebana, Sorin Mazilu
0742 027 153

Ultima zi de inscrieri, pentru sesunea prezenta este duminica, 27 Noiembrie 2011. Doritorii sunt asteptati in sala 205, etajul 2, Corpul R al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, in intervalul orar 10-12. Inscrierea presupune completarea fisei de inscriere si achitarea taxei pentru prima luna de curs (70 de lei)

Vă aşteptăm cu drag!