No related posts.

Acest concurs se va desfăşura:

• pe data de: Sâmbătă, 17 martie (10:00 – 15:00)
• la Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti (plan)

Regulamentul concursului:

1. Tema: Ganbarou, minna de!

Subtema/titlul (obligatoriu): se va propune de către participant

2. Participanţi:

• de la instituţiile cu număr de elevi / studenţi de peste 100: cîte 3 participanţi
• de la instituţiile cu număr de elevi / studenţi între 50 şi 100: cîte 2 participanţi
• de la instituţiile cu număr de elevi / studenţi sub 50: cîte 1 participant

NB

- numărul maxim de participanţi de la o singură insituţie este de 3. În plus, dacă la aceeaşi instituţie se organizează cursuri de japoneză şi ca specializare şi ca facultativ / opţional, numărul studenţilor se va calcula separat pentru fiecare tip de curs.

- nu se acceptă înscrieri individuale.

3. Condiţii de participare:

• nu au voie să participe persoane care au stat mai mult de 3 luni în Japonia
• cei care au câştigat premiul I la o categorie nu mai au voie să participe la categoria respectivă
• discursul trebuie să fie scris de către participant.

4. Categorii:

• A: persoane care studiază limba japoneză ca specializare (principală sau secundară) la o instituţie de învăţămînt
• B: persoane care studiază limba japoneză opţional / facultativ la o instituţie

5. Durata discursului: 3 minute

NB:

• între 2 şi 3 minute: OK
• fiecare 30 de secunde sub 2 minute sau peste 3 minute se depunctează cu cîte 5 puncte

6. Întrebările juriului: o întrebare generală adaptată categoriei şi o întrebare referitoare la

conţinutul discursului

NB:

• întrebarea referitoare la conţinut va fi formulată în concordanţă cu nivelul

candidatului, aşa cum rezultă din structurile de gramatică şi din elementele de

vocabular folosite în discurs

7. Interzicerea elementelor teatrale

• a. în principiu, îmbrăcămintea este la latitudinea fiecărui participant, dar trebuie

evitată orice costumaţie extravagantă

• b. în timpul discursului, este interzisă cu desăvîrşire luarea pe scenă a hîrtiei cu

discursul

• c. în timpul discursului, este interzisă cu desăvîrşire folosirea oricăror elemente

ajutătoare (obiecte etc.)

• d. gesturile sau elementele de joc scenic pe care juriul le consideră exagerate pot fi

depunctate

8. Termene limită:

• 13 februarie 2012: predarea formularului de înscriere la Ambasadă
• 2 martie 2012: predarea textului discursului la Ambasadă

După terminarea discursului, cursanţii doritori sa participe la acest concurs sunt rugaţi să îl trimită pe adresa de mail: irina.roibu@himawari.ro.

Discursul trebuie să fie terminat până pe data de de 31 ianuarie 2012, scris în 800-1000 de caractere. Dintre cei doritori să participe vor fi alese două persoane care vor participa din partea Asociaţiei româno-japoneze Himawari la această ediţie a concursului.

Ministerul Afacerilor Externe lansează astăzi, 11 noiembrie 2011, prima parte a „Ghidului de informare pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în statele din Asia”.

Acest nou material de interes public va conţine, pentru început, condiţiile specifice de intrare şi regimul de şedere în Japonia, precum şi informaţii practice cu privire la formalităţile care trebuie îndeplinite de cetăţenii români la intrarea pe teritoriul acestui stat.

MAE reaminteşte că cetăţenii români posesori ai unui paşaport simplu/electronic valabil care doresc să călătorească în Japonia nu au nevoie de viză, pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile într-un interval de 6 luni de la data primei intrări în acest stat.

Trebuie subliniat faptul că acest regim nu se aplică cetăţenilor români care se deplasează în Japonia cu intenţia de a obţine un loc de muncă sau de a exercita o activitate lucrativă, pentru care rămâne în vigoare obligativitatea obţinerii vizei aferente înaintea deplasării. Totodată, posesorii de paşapoarte temporare trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare. Aceste vize vor fi obţinute de la Ambasada Japoniei la Bucureşti.

În perioada următoare, Ministerul Afacerilor Externe va lansa „Ghidul complet de informare pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în statele din Asia”. MAE îşi propune astfel ca, prin intermediul acestui material, să vină în sprijinul cetăţenilor români care doresc să se deplaseze în afara graniţelor ţării, crescând gradul de conştientizare al acestora cu privire la necesitatea respectării legislaţiei locale din  statul de destinaţie.

Materialul „Ghidul de informare pentru cetăţenii care doresc să călătorească în Japonia”va putea fi consultat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), rubrica Sfaturi de călătorie – Ghiduri de călătorie.

Informaţii suplimentare:

„Ghidul de informare pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Asia” va completa astfel materialele informative lansate de MAE de la începutul anului până în prezent, respectiv Pliantul „Asistenţă şi protecţie consulară acordată cetăţenilor români”, „Ghidul privind asistenţa medicală”, „Ghidul de informare privind traficul de persoane”şi varianta actualizată a „Ghidului Serviciilor Consulare”.

MAE reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români ca, înainte de orice deplasare în străinătate, să verifice informaţiile referitoare la condiţiile specifice de intrare şi regimul de şedere din ţara de destinaţie. În acest sens pot fi consultate informaţiile postate pe site-MAE, secţiunea Sfaturi de călătorie, precum şi alte informaţii oficiale furnizate de autorităţile ţării în care doresc să se deplaseze.

www.mae.ro

Asociaţia româno-japoneză Himawari organizează, în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012, cursul „Iniţiere în Ikenobo”.

Cu ocazia cursului veţi putea:

• să cunoaşteţi elementele esenţiale despre morfologia, anatomia şi fiziologia plantelor, utile în realizarea aranjamentelor florale;
• să cunoaşteţi diferite specii de plante şi flori;
• să învăţaţi practici care permit menţinerea florilor tăiate proaspete pentru mai mult timp;
• să ştiţi cum să vă îngrijiţi în mod adecvat plantele de apartament;
• să vă însuşiţi noţiuni specifice esteticii nipone;
• să realizaţi aranjamente ikebana în diferite stiluri;
• să participaţi la organizarea unei expoziţii de ikebana.

Înscrierile pentru acest curs se fac în perioada 15 – 27 Noiembrie 2011, în limita locurilor disponibile (36 de locuri, 3 grupe de cursanţi). Taxa de participare este de 70 de lei/pe lună. Confirmarea înscrierii se realizează prin achitarea taxei aferente primei luni de curs.

Pentru înscrieri şi informaţii adiţionale, vă rugăm contactaţi:
Sensei Ikebana, Sorin Mazilu
0742 027 153

Ultima zi de inscrieri, pentru sesunea prezenta este duminica, 27 Noiembrie 2011. Doritorii sunt asteptati in sala 205, etajul 2, Corpul R al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”, in intervalul orar 10-12. Inscrierea presupune completarea fisei de inscriere si achitarea taxei pentru prima luna de curs (70 de lei)

Vă aşteptăm cu drag!

Floarea soarelui (himawari în japoneză) este o plantă răspândită în Japonia, unde a fost cultivată încă din secolul al XVII-lea. Am văzut cum floarea soarelui creşte în sălbăticie în Japonia, chiar şi în zone urbane, precum cea din fotografia de mai jos, făcută pe malul râului Sumida, în Tsukishima. De asemenea, himawari este unul dintre simbolurile oraşului Kitakyūshū, din Prefectura Fukuoka.

Un lucru foarte interesant este că floarea soarelui are anumite proprietăţi mai neobişnuite, una dintre acestea fiind că poate extrage din sol substanţe toxice precum plumbul, arsenicul sau uraniul. Mai mult decât atât, după accidentul de la Cernobîl, în Ucraina s-a constatat că floarea soarelui poate extrage cesiul şi stronţiul din sol. Explicaţia este că cesiul radioactiv este, într-un fel, similar cu potasiul, un îngrăşământ foarte des utilizat, iar dacă în sol nu există potasiu, floarea soarelui va aborbi cesiul în loc.

Astfel. în urma observaţiilor din Ucraina, în Japonia a început recent o campanie prin care se cultivă floarea soarelui pe câmpurile din jurul centralei nucleare Fukushima Daichii. După recoltare, plantele vor fi descompuse, astfel încât va rămâne doar o cantitate foarte mică de deşeuri radioactive.

Astfel, pentru Japonia, himawari devine un simbol al speranţei şi al regenerării…

Articol preluat de pe www.muza-chan.net

No related posts.

Ambasada Japoniei în România şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită în perioada 15-29 noiembrie 2011, la expoziţia foto-documentară Japonia renaşte după dezastru.
Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi, 15 noiembrie, orele 16.30, la Sala Irina Nicolau.

Vernisajul va fi urmat de un scurt recital de muzică tradiţională Shamisen în interpretarea lui Yumiko Matsumoto.

Anul acesta pe 11 martie, Japonia a fost lovită de un puternic seism cu magnitudinea 9 pe scara Richter, urmat de un uriaş val tsunami, care a devastat regiunea de coastă şi a afectat Centrala nucleară de la Fukushima provocând pierderi umane care se ridică la aproape 20.000 de morţi şi dispăruţi şi importante pagube materiale. Astăzi, la opt luni după cutremur, se depun încă eforturi susţinute pentru renaşterea şi reconstrucţia zonelor afectate.
Imaginile cuprinse în expoziţia de faţă sunt mărturii ale acelor momente dramatice şi ale zilelor ce le-au urmat şi spun poveştile cutremurătoare ale supravieţuitorilor, salvatorilor acestora, ale celor care au pierdut tot fiind nevoiţi să trăiască în adăposturi speciale. Sunt mărturii despre oamenii obişnuiţi care au avut puterea de a depăşi greutăţile şi de a o lua de la capăt, aşa cum şi Japonia, o ţară adeseori lovită de dezastre naturale, a găsit forţa să renască în urma unui cataclism natural de o amploare fără precedent.
Selecţia de faţă cuprinde imagini provenite din arhiva Ministerului Apărării din Japonia, a Universităţii Fukushima, a ziarului Fukushima Minpo şi a editurii KK Best Sellers.

Expoziţia face parte din seria de manifestări culturale „Luna Japoniei” care se desfăşoară pe tot parcursul lunii noiembrie în Bucureşti.

Articol preluat de pe www.muzeultaranuluiroman.ro

Din data de 10 octombrie 2011 reincep cursurile de limba japoneza, dupa programul vechi.

Studentii grupei de joi de la 15.00 sunt rugati sa scrie la urmatoarea adresa de mail : irina.roibu @himawari.ro pentru a hotari schimbarea zilei si a orei de curs.

Toate cursurile vor fi sustinute de Irina Roibu pana la intoarcerea D-nei Michiko Takata.

In caz de aveti neclaritati, doriti sa schimbati grupa sau aveti nevoie de alte informatii, scrieti la adresa
de mail de mai sus sau discutati la primul curs.

.

Cursuri noi pentru incepatori:

Grupe noi incepatori octombrie 2011 – adulti:

Luni : 16.30 – 18.00 – Profesor Paula Timaru

Marti : 16.30 – 18.00 – Profesor Paula Timaru

Joi: 16.30 – 18.00 – Profesor Nadia Esslim

Grupe noi, incepatori octombrie 2011 – copii

Sambata : 12.30 – 14.00 – Profesori Oana Fasola si Irina Tit
Pentru detalii si inscrieri accesati http://himawari.ro/cursuri-japoneza/

.—

Nōryoku Shiken este administrat în România de către Asociaţia Profesorilor de Limba Japoneză din România – APJR, în colaborare cu Japan Foundation. Prin urmare, toată organizarea examenului (inclusiv înscrierile) va fi făcută de către asociaţie. Avînd în vedere faptul că Ambasada Japoniei nu mai gestionează acest examen, vă rugăm să nu sunaţi şi să nu scrieţi la Ambasadă pentru detalii.

Înscrierile se fac în perioada 12 septembrie – 7 octombrie 2011, prin modalităţile detaliate mai jos.

Taxele de înscriere pentru cele 5 niveluri sînt următoarele:

• N1: 100 lei
• N2: 100 lei
• N3: 70 lei
• N4: 70 lei
• N5: 70 lei

Detalii complete pe siteul Asociatiei Profesorilor de Limba Japoneza

Dragoş-Andrei Preutescu – Recenzie “Confesiunile unei măşti”

http://dapreutescu.blogspot.com/

.

Marele scriitor rus Dostoievski spunea că “o singură amintire frumoasă din copilărie şi sunteţi salvat”. Copilăria reprezintă fundamentul vieţii lungi şi recunoştinţei pentru frumos, familie, prieteni, descoperirea propriei personalităţi. Dar ce se întâmplă când copilăria, tinereţea trec printr-o perioadă de război? Copilăria este dominată de autoritatea unei persoane şi de stricteţile impuse de aceasta? Aşa arată descoperirea lui Yukio Mishima, sau mai bine spus auto-descoperirea, pe care o face cu multă simţire în cartea sa “Confesiunile unei măşti”.

.

Este a treia carte de Yukio Mishima pe care o citesc, după “Calea Samuraiului astazi” (şi voi reveni cu o recenzie aici), unde vorbeşte despre calităţile şi valorile pe care un samurai trebuie să le dobândească şi să le deţină astăzi, şi “Tumultul valurilor”, o poveste de dragoste tipic niponă, cu dăruiri, sacrificii şi împliniri, adică frumosul în formă mai grea.

.

Viaţa agitată a autorului în copilărie şi tinereţe, educaţia oferită de bunica sa în cele mai tradiţionale forme japoneze, au format o personalitate controversată în lumea Japoniei, fiind considerat o persoană cu alte orientări sexuale, un om ce dorea să fie perfect  şi să deţină adevăratele calităţi ale unui samurai, sinuciderea sa ca exemplu de demnitate, după ce nu reuşeşte, conform zvonurilor să lanseze o lovitură de stat, fiind o altă latură ascunsă a sa.

Cartea de faţă este o autobiografie, unde încearcă să explice metodic şi literar cine este Yukio Mishima (numele adevărat Kimitake Hiraoka), ce întâmplări din copilărie l-au marcat, efectele războiului asupra propriei mentalităţi şi declaraţia demnă că el este ceea ce este. Chiar el ne spune că “o atitudine mentală adecvată ar fi putut să mă scoată din această situaţie (câtă blândeţe!)” (pag. 70), dar se pare nu reuşeşte să o dobândească, pentru că pentru el “autoamăgirea era singura mea scăpare” (pag. 135). Astfel el foloseşte o “mască”, încearcă să arate ceea ce nu este, fie de regulile impuse de societate, fie de lipsa curajului, a consecvenţei, deghizarea apare ca fapt de transformare..

Marea lui problemă era cea a iubirii, pe cine să iubească. Avea o atracţie carnală şi haotică pentru corpul bărbătesc, o simţire de care nu se putea separa, şi o apreciere pentru frumuseţea femeilor şi sensibilitatea acestora. Întotdeauna a fost o luptă în mintea sa în ce cale trebuie să urmeze, nefiind statornic până la final şi ducând la acele “autoamăgiri” de care ne vorbeşte. Îşi punea multe întrebări, le măcina cu mintea şi încerca să caute răspunsuri, tocmai pentru că era o fire sensibilă, cu calităţi dobândite de bărbat. Era “obsedat de preceptul <trebuie să devin puternic>” (pag. 57)

.

“În profunzime, nu-i străbătută oare iubirea, de dorinţa arzătoare şi imposibilă de-a fi asemeni partenerului întru totul?” (pag. 59). “Aceasta să fie iubirea? Nu-i mai degrabă ceva asemănător curiozităţii faţă de neliniştea aceea care se naşte în doi sub forma unei pasiuni bizare, atunci când o spaimă ni se cuibăreşte în suflet?” (pag. 128). Cât de frumos remarcă Yukio Mishima prin frica sa de a iubi, şi mai ales pe cine să iubească, ce este cu adevărat iubirea.

.

Această “spaimă” e cea care îl urmăreşte şi îl domină. El vede fiorul şi simţirea pasiunii, a dragostei ca o nelinişte, care trebuie să o trăiască, pentru a fi împlinit, dar nu este sigur că o poate avea, că poate ajunge la ea sincer, şi nici nu reuşeşte să lupte contra sentimentelor apărute între iubirea sinceră faţă de o femeie şi cea carnală, sexuală, faţă de un băiat/bărbat. Ajunge să lupte pentru o “uitare a tristeţii” şi ajunge să se gândească la o “moarte prematură”, de “a râde şi dincolo de mormânt” fiind pentru autor “o nespusă plăcere să mă ştiu împuşcat şi pe moarte” (pag. 25).

.

Poate aici regăsim cauza sinuciderii sale prin metoda tradiţională seppuku. Să spunem că lipsa de consecvenţă în iubire într-o societate tradiţională, dar abuzată de occidentalizare, l-au dus la această faptă. Dar Yasunari Kawabata, un alt autor japonez şi câştigător al premiului Nobel, de ce l-a urmat pe prietenul său Mishima şi a făcut acelaşi gest?

.

Oare demnitatea pentru iubire şi aceea de a fi om, cu valori, cu principii, nu le-a permis să supravieţuiască într-o societate intrată deja pe un alt drum?  Filosofia japoneză şi scrierile acestora ne pot da răspunsul.

Revenind la Mishima, el remarcă: “Toate visele gingaşe mi le îndreptam spre iubirea dintre bărbat şi femeie, sau spre căsătorie” (pag. 58). Este curios cum un scriitor ca el a fost criticat, dar totuşi a scris romane de dragoste, revin, în stil nipon, de mare  efect. El, cel care căuta răspunsul la iubire, la căsătorie, îl găseşte tocmai prin cărţile sale. Oare le-a scris, dar nu le-a recitit? Avea o antipatie pentru curiozitate (“curiozitatea nu are morală. E poate cea mai imorală dorinţă a omului” p. 149), însă trăia sub influienţa unor valori impuse, de “un mod de a gândi care pune accentul pe voinţă şi o exagerare vecină cu reveria” (pag. 136).

.

O descriere a vieţii lui Yukio Mishima, un “izvor al conştiinţei şi faptelor mele”, aşa cum ne spune în această carte, le vom găsi sincere şi luptătoare, între iubire, valori, experienţe şi dorinţă de moarte. Dar copilăria să fi fost rampa de lansare în tot ceea ce a devenit în tinereţe şi în apropierea de maturitate? Poate trebuie să ne reamintim de ceea ce a zis Dostoievski.

.

Despre sărut: “Reprezentarea sa ca act, în ce mă priveşte, nu era de fapt decât imaginea acelui ceva în care sufletul meu îşi căuta adăpostul”. (pag. 80)

recenzie scrisa de Dragos Preutescu

.